Contradicții, dezechilibru și irațional social sintetizate expresiv de o coreeancă bătăioasă

Există lucruri misterioase pe lumea asta precum dulceața pe brânză și arta contemporană. Ambele povești sunt aproape de neînțeles în ceea ce mă privește. Dulceață pe brânză nu consum, dar cu arta contemporană încă mai încerc. Și uneori chiar merită, cum s-a întâmplat în Seul, la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, unde am descoperit-o pe Ham Kyung-Ah, o artistă coreeancă foarte curajoasă și bătăioasă. Lucrările ei te stârnesc să cauți să înțelegi și cred că această stimulare este cel mai consistent cadou pe care arta contemporană ni-l poate face, mai ales celor obsedați de utilitate cum sunt eu.

HAM KYUNG-AH

Lucrările lui Ham Kyung-Ah explorează contradicții pentru a pune la încercare reguli și tabuuri voalate în coaja rigidă a sistemului social, dar care influențează viețile indivizilor. Aventurile ei artistice pornesc spontan, dar sunt cultivate cu tenacitate și elaborat pentru a examina semnificații sociale, culturale și religioase. Unul din proiectele sale culturale s-a născut dintr-un flyer aterizat la ușa casei sale.
OBSEDATĂ DE GALBEN
Am fost extrem de intrigată să aflu că artista a dezvoltat mai demult o obsesie pentru galben și a petrecut ani călătorind în diferite țări asiatice unde a urmărit oameni purtând această culoare. Apoi a realizat un film care conținea interviuri prin care încerca să investigheze implicațiile culturale, instituționale și religioase ale culorii (Chasing Yellow, 2001).

PREȚUL BANANELOR

În filmul HoneyBanana (2006), a expus realitatea dură a comerțului cu banane în Estul Asiei în anii 1980, arătând cum scăderea bruscă a prețului bananelor, cândva considerate fructe de lux și simbol al bunăstării în Coreea, a fost condiționat de tirania companiilor multinaționale și a imensului capital de tip neo-liberalist.

LUCRAREA PRIN CARE AM DESCOPERIT-O PE HAM KYUNG-AH

Pe Ham Kyung-Ah am descoperit-o la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Seul unde câteva lucrări ale ei erau expuse cu ocazia candidaturii la Artistul Anului. Printre altele, era expusă acolo o scenă albă unde un băiat în vârstă de 13 ani jucase singur fotbal cu o minge vopsind astfel cu fiecare lovitură pereții și podeaua. Băiatul este un fugar din Coreea de Nord pe care artista l-a ajuta să ajungă în Sud. Nu este nici primul, nici ultimul ajutat de artistă.
Mi-a plăcut mult ideea de a picta cu o minge. M-a hipnotizat înregistrarea cu băiețelul care a pictat cu fiecare pasă. Ce am înțeles eu din toată povestea: într-un mediu steril este imposibil să te manifești și să te exprimi. Cred că modul neconvențional pe care Ham Kyung-ah l-a ales atrage atenția asupra libertății de expresie, oricare ar fi ea: sport, artă, etc. Ar mai putea fi o trimitere la haosul și incertitudinea sistemului colectiv. Încă nu m-am decis…

Vouă ce vă gânduri vă provoacă?

â

Leave a Reply